Cea mai bună pâine din lume nu-i de fapt pâine

Tocmai a trecut Crăciunul, prin urmare am revenit în București, în fața laptopului, și m-am apucat de scris, pentru că am multe articole în așteptare. Săptămâna aceasta am petrecut-o, deci, acasă, la mama mea bucătăreasă (eu îi zic mereu că și-a greșit cariera; în loc de sculptoriță ar fi trebuit să fie bucătăreasă), și ne-am desfătat cu câteva rețete la care pofteam de mult timp.

Pentru mine nu-i Crăciun dacă nu vine un miros îmbietor dinspre bucătărie. Așa că am intrat în laboratorul bunătăților, ne-am strâns tot ce ne trebuia și ne-am pus pe treabă. Prima operațiune: Banana Bread. Această minune de pâine cu banane, care, înțelegeți bine, este, pe românește, chec cu banane, îți sucește simțurile și te poți declara dependent după doar o felie. E acolo o bogăție de gust, datorită bananelor, migdalelor, untului, ceva ce n-ai cum să nu iubești. Toți cei care au gustat-o s-au declarat îndrăgostiți, iar eu și mama știm sigur că, de acum încolo, checul făcut în casa noastră se va numi doar Banana Bread.

Rețeta am luat-o de la Cristina Mazilu, adică Mazilique, această oază de inspirație, cu blogul ei plin de rețete extrem de apetisante. Banana Bread e prima încercare din „tolba” ei și dacă până acum mă convinseseră numai pozele, acum vă spun cu mâna pe inimă că gustul depășește orice așteptare. Mai vin pe la tine, Mazilique!

Banana Bread e foarte simplu de făcut, iar la cât de repede se mănâncă, eu vă recomand să dublați cantitățile puse de Mazilique, astfel încât să iasă două checuri. Șase banane în loc de trei, 200 g de migdale în loc de 100 și tot așa. Mama nici n-a conceput să încingă cuptorul numai pentru o tavă :)) și bine s-a gândit. Prăjitura a avut un succes nebun, s-a terminat cât ai clipi, drept urmare am repetat rețeta ieri dimineață, de ziua lui Ștefan al meu (care i-a jurat iubire eternă de la prima gustare :D), ca să putem lua o banana bread cu noi, la București.

Adevărul e că am avut un Crăciun pufos ca o felie de banana bread 🙂 Uneori este uimitor cât de mult te poate bucura un dulce cu adevărat bun, făcut cu dragoste și râsete, în bucătăria în care ai copilărit, alături de o mamă care iubește dulciurile la fel de mult ca tine. Momentele acelea sunt cadoul meu de Crăciun. Și ea nici măcar nu știe.

Iată și minunea 😀